Controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova. Studiu de caz: Serafim Urechean.

Partidul Comuniştilor ar putea contesta la Curtea Constituţională numirea lui Serafim Urechean în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi, după publicarea acestei hotărâri în Monitorul Oficial.

Potrivit art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituţională “exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte”. O confirmare a acestei prevederi constituţionale se regăseşte şi în art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317-XIII din 13.12.1994 cu privire la Curtea Constituţională.

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind numirea lui Serafim Urechean în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi este, sub aspectul conţinutului, un act individual, zis şi intuitu personae. Acestă hotărâre este exclusă din categoria actelor juridice normative, întrucât, prin esenţa sa, instituie drepturi şi obligaţii doar pentru cetăţeanul Serafim Urechean.

În sens clasic, Curţile Constituţionale au fost instituite pentru controlul constituţionalităţii legilor, aceasta fiind principala competenţă a lor în majoritatea sistemelor de drept. Din acest motiv se spune că ele au vocaţia unor instanţe politico-jurisdicţionale. Tradiţional, nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate orice acte ale Parlamentului, în caz contrar instaurându-se o veritabilă cenzură asupra organului reprezentativ suprem al cetăţenilor Republicii Moldova [art. 60 din Constituţia Republicii Moldova, coroborat cu art. 2 alin. (1)].

Din câte se observă, condiţiile pe care trebuie să le întrunească un viitor membru al Curţii de Conturi nu interferează cu dispoziţiile constituţionale. Candidatura lui Urechean nu îndeplineşte condiţiile instituite de art. 17 al Legii Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008. Controlul acestei hotărâri ar trebui să fie unul de legalitate şi nu unul de constituţionalitate [in extenso, ar putea fi îndreptăţit controlul de constituţionalitate, prin prisma art. 1 alin. (3) din Constituţie – Republica Moldova este un stat de drept, democratic … , această soluţie fiind însă una forţată, după părerea noastră].

Legalitatea Hotărârii Parlamentului vizează exclusiv respectarea procedurii şi condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de membru (preşedinte) al Curţii de Conturi. Instanţa constituţională nu poate verifica legalitatea unor astfel de numiri/decizii care nu intră în atribuţia sa constituţională, atribuţiile Curţii restrângându-se la a verifica doar conformitatea cu Constituţia. Deciziile de oportunitate politică şi instituţională (mai ales cele cu caracter individual) aparţin Parlamentului.

Fireşte, vorbim despre Republica Moldova. Hotărârea de numire în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi a lui Serafim Urechean este o chestiune politică. Curtea Constituţională, prin încălcarea art. 135 din Constituţia Republicii Moldova, îşi va exercita cenzura asupra unei hotărâri a Parlamentului, depăşind atribuţiile clasice (dar şi constituţionale) consacrate unei instanţe constituţionale. Ea va interveni în algoritmul politic născut pe baza negocierilor politice purtate în interiorul Parlamentului, de către majoritatea parlamentară.

Diferenţa dintre Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi o instanţă de contencios administrativ, în speţa noastră, nu va fi niciuna.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: