Trei probleme spinoase

 

  1. Sub privirea statuii lui Ştefan cel Mare (şi Sfânt, cum i-a zis poporul român), în vitrinele librăriei “Cartea Academică”, odihnesc sfidător, pe la geamuri, două volume: “Istoria Moldovei” de Vasile Stati şi “Problema basarabeană în istoriografie”, semnată de Sergiu Nazaria şi Victor Stepaniuc. Cărţile în cauză put a minciună.

Mai la deal, nişte panouri însemnate cu heraldici perfect româneşti ne îndeamnă astfel: “Fiţi mândri că sînteţi moldoveni!”. Altele, la fel de agramate, ba chiar dodonice, ne întreabă dacă vrem “administrare competentă” (corect – o administraţie eficientă – à propos de cei trei E care guvernează domeniul public: Economie, Eficienţă, Eficacitate).

Cum se explică oare marşul vijelios şi fulgerător al tânărului domn Ştefan şi înfrângerea trădătorului Petru Aron la Doljeşti, pe Siret, în judeţul Roman? Cronicile nu vorbesc de niciun “agiutor strein”. Oastea era a munteanului Vlad Ţepeş, văr primar cu tânărul Ştefan.

  1. O matroană auto-intitulată “Regina Diasporei moldoveneşti din Canada” infuzează cu propagandă moldovenistă urbea Montrealului, tăgăduind legătura firească dintre românii desţăraţi de pe ambele maluri ale Prutului. Tot ea percepe taxe pentru basarabenii care au nevoie de informaţii privind oportunităţile locului, nou-veniţi fiind în Canada.

Titlul de Rege (respectiv Regină), în locul celui de Domn (respectiv Doamnă), constituie o depreciere, pentru că Domn însemna Împărat şi venea de la Dominus noster Imperator. Matroana să ia aminte că Împăratul a trăit în conştiinţa poporului nostru fără întrerupere, de la Roma până la Bizanţ şi chiar mai târziu.

  1. Lenuţa Burghilă, candidat independent, se întreabă întrebător: “Da’ ce, trebuia să spăl veceele? Ce, eu am cântat pe la nunţi ca prietenele mele? Trebuia să trăiesc şi eu cumva…” . “Caravela adunăturilor” a dispărut în adâncuri. Cant-autoarea şi-a descoperit peste noapte vocaţia politică. Mai întâi Platonii şi apoi Aristotelii, vorba lui Hasdeu.

Printre vechii funcţionari domneşti îi regăsim şi pe pripăşari. Pripăşarii erau cei care percepeau amenzile pentru vitele de pripas găsite păscând pe locuri nepermise. Primarul Chişinăului, care va fi fiind el, va trebui să aibă mare grijă şi de aceste vite, şi ele cetăţeni ai municipiului Chişinău.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: