Archive for Octombrie 2010

Mortii lui Muruianu

Octombrie 13, 2010

de Eugen Enache


“Justitia nu este altceva decat convenienta celui mai puternic.”

Inca o victima a “Justitiei Muruianu” se zbate intre viata si moarte. Inca un personaj disperat despre care nu se vor povesti multe, care se va stinge linistit, fara sa deranjeze pe cineva sau isi va trai cosmarul pana la capat, necajit si mutilat undeva la o margine de drum. Ca dansul sunt multi. N-a fost primul si cu siguranta nu va fi ultimul care isi va desfigura corpul sau isi va pune pistolul la tampla si va apasa pe tragaci. Ei sunt “mortii lui Muruianu”, cei care nu mai au nimic de pierdut pentru ca li s-a luat totul. Cineva a ramas fara casa, altii au fost deposedati de afaceri. Imaginati-va pentru un moment ca acest biet cetatean a fost scos in strada cu tot cu familia sa pe care probabil o avea si considerand ca a fost nedreptatit si inselat, dupa ce si-a epuizat toate caile legale, recurge la un asemenea gest disperat. E nebun, in tara asta doar nebunii isi dau foc, vor exclama multi din cei care l-au determinat sa-si puna capat zilelor. Ei ar fi bucurosi sa mai falsifice inca un certificat psihiatric, pentru ca injustitia sa nu iasa la suprafata ca si cei care pe 7 impachetau cadavre in saci de plastic si le transportau cu escorta acasa, pentru a se convinge ca nu va fi nevoie de vreo expertiza independenta, ca doar si asa e clar ca s-a spanzurat cu siretul.

Ion Muruianu a dat nume injustitiei. El este cel care de-a lungul carierei sale de judecator a compromis sintagme precum “egalitatea in drepturi”, “proces echitabil” si care a prejudiaciat cu buna stiinta bugetul public . Acest “domn” sfideaza opinia publica cu regularitate pentru ca stie ca nu va pati nimic, stie ca este protejat chiar daca este creata aparenta ca cineva incearca sa-l infrunte, sa-l scoata din joc, Muruianu sta neclintit. Incercarea de a-l demite n-a fost decat o farsa, un spectacol care a durat cateva luni de zile si care s-a soldat cu casarea procedurii disciplinare. Muruianu se bucura in continuare de imunitate, salariu, masina de serviciu, vacante exotice, chiar daca colegiul disciplinar de pe langa CSM a constatat in hotararea sa ca acesta a comis grave abateri de la legislatie care sunt incompatibile cu functia de judecator sau presedinte CSJ. In raportul emis, Muruianu este invinuit ca ar fi favorizat o parte in proces, respingand recursul IS ”Energoatom” in favoarea societatii straine care dorea incasarea fortata a unei sume fabuloase de 23 milioane de dolari. Colegiul disciplinar a considerat ca acest judecator, care a fost si presedintele completului de judecata in momentul examinarii dosarului comporta cea mai mare responsabilitate pentru abaterile disciplinare admise de completul de judecata si urma sa fie penalizat cu cea mai dura sanctiune. Insa Consiliul Superior al Magistraturii, componenta caruia a fost revazuta integral dupa ce s-a produs “Schimbarea”, a ignorat argumentele invocate, casand si procedura disciplinara. Inca un cetatean onest care a fost pe nedrept condamnat de coruptie la nivel inalt si justitie de buzunar.

Dupa evenimentele recente care i-au marcat pe unii iar pe altii i-au lasat indiferenti, revenim la intelepciunea platoniana care crede ca “justitia nu este altceva decat convenienta celui mai puternic”.

Anunțuri

Angajarea raspunderii asupra unui proiect de lege: regulamentara, insa neconstitutionala.

Octombrie 11, 2010

de Alexandru Iavorschi

Guvernul Republicii Moldova si-a angajat raspunderea asupra proiectului de modificare a legii bugetului prin adoptarea unei hotarari de guvern, care a fost prezentata Parlamentului.  Nedepunerea de catre deputati a motiunii de cenzura in termen de 72 de ore din momentul angajarii raspunderii a echivalat cu adoptarea acelui proiect de lege. Procedura initiata de Guvernul Republicii Moldova a respectat litera Regulamentului Parlamentului, nu insa si cea a Constitutiei.

Potrivit art. 106/1 alin.(1) din Constitutia Republicii Moldova („Angajarea răspunderii Guvernului”) „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, unei declaraţii de politică generală sau unui proiect de lege.

Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova statueaza ca “Angajarea răspunderii politice în faţa Parlamentului se declară prin hotărîre a Guvernului, care se prezintă în aceeaşi zi Parlamentului, cu anexarea textului programului, al declaraţiei de politică generală sau al proiectului de lege. Preşedintele Parlamentului dispune de îndată distribuirea hotărîrii şi a materialelor adiţionale deputaţilor.” [art. 119 (106) alin.(2) (“Mecanismul angajarii raspunderii Guvernului”)].

Din interpretarea dispozitiei cuprinse in Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova deducem ca legiuitorul a omis sa reglementeze prezenta prim-ministrului sau a unui alt membru al Guvernului in fata Parlamentului pentru angajarea raspunderii asupra proiectului de lege. Asadar, norma regulamentara vine in contradictie cu textul art. 106/1 alin.(1) din Constitutie care prevede ca Guvernul isi asuma raspunderea in fata Parlamentului, prin aceasta presupunand prezenta fizica a unui membru al Guvernului, si nu prin simpla prezentare Parlamentului a textului proiectului de lege.

De altfel, aceeasi solutie este creionata si in art. 98 alin.(5) potrivit caruia: „Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.” Pentru identitate de ratiune, legiuitorul vine cu aceeasi solutie legislativa (ubi eadem est ratio, ibi eadem solution esse debet), statuand expressis verbis ca juramantul se depune in fata Presedintelui, fiind necesara prezenta fizica a membrilor Guvernului.

Daca legiuitorul constituant ar fi optat pentru solutia care se regaseste in Regulamentul Parlamentului, atunci ar fi adoptat o solutie similara celei reglementate in art. 84 alin.(3) din Constitutie “”Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.” In acest caz, prin aplicarea metodei gramaticale de interpretare, deducem ca prezenta sefului statului in fata Parlamentului nu este necesara, mesajele putand fi transmise Parlamentului pe orice cale.

In concluzie, dispozitia din Regulamentul Parlamentului potrivit careia angajarea raspunderii se declara prin hotarare a Guvernului, care se prezinta Parlamentului, este contrara art. 106/1 alin.(1) din Constitutie, care prevede conditia prezentei in fata Parlamentului a celui care isi angajeaza rasunderea in numele Guvernului.

Modificarea Constitutiei prin referendum

Octombrie 7, 2010

de Alexandru Iavorschi

Potrivit art. 75 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova “Hotaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema.
 
Pocesul de modificare a art. 78 din Constitutie, ca si a oricarui alt articol din Legea fundamentala, poate fi dublat de un referendum. Insa, un referendum nu poate tine loc de modificare a Constitutiei, intrucat aceasta procedura este clar reglementata in art. 141-143 din Constitutie. Astfel, acest referendum este neconstitutional intrucat infrange urmatoarele principii si dispozitii constitutionale:
 
a) Lex specialia.  Art. 141 – 143 reprezinta lex specialia in materie de revizuire/modificare a Constitutiei. Cu alte cuvinte, daca se admite ca regula generala este de modificare a oricarei legi prin referendum [art. 2 alin.(1) coroborat cu art 75], intrucat rezultatele acestuia au putere juridica suprema, acelasi lucru nu este aplicabil in materie de revizuire/modificare a Constitutiei – lege fundamentala, deoarece in acest caz sunt direct aplicabile dispozitiile art. 141-143, care reprezinta lex specialia in materie si care sunt guvernate de principiul „specialia generalibus derogant” (legea speciala deroga de la legea generala). Or, daca legiuitorul constituant ar fi avut intentia modificarii Constitutiei (doar) prin referendum, nu s-ar mai fi legiferat o procedura speciala in art. 141-143 din Legea suprema.
 
b) Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat. Potrivit principiului de drept actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat (legea trebuie aplicata in sensul producerii efectelor ei si nu in sensul neaplicarii ei). Astfel, prin eludarea dispozitiilor art. 141-143 din Constitutie in sensul modificarii Constitutiei direct prin referendum, fara a filtra legea de revizuire a Constitutiei prin Parlament, se infrange acest principiu de drept. De asemenea, se poate ajunge in situatia in care dispozitiile art. 141-143 nu vor fi aplicate niciodata, invocandu-se posibilitatea modificarii Constitutiei doar prin referendum. Si in acest caz se aplica rationamentul de mai sus: daca legiuitorul constituant ar fi avut intentia modificarii Constitutiei (doar) prin referendum, nu s-ar mai fi legiferat o procedura speciala in art. 141-143 din Legea suprema.
 
c) Parlamentul, unica autoritate legislativa a statului. Potrivit art. 60 din Constitutie “Parlamentul este [..] unica autoritate legislativa a statului”. In cazul modificarii Consitutiei doar prin referendum, invocand suportul juridic al art. 2 alin.(1) coroborat cu art 75, se aduce atingere principiului suprematiei si unicitatii Parlamentului in materie de legiferare (lat. ferae legem), mai ales rolului unic si special pe care il are acesta in perimetrul stabilit de art. 141-143 din Constitutie. In plus, potrivit art. 72 alin.(1) si (2) Parlamentul adopta legi constitutionale, iar legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, fapt dedus si din coroborarea art. 72 alin.(2) cu art. 143 din Constitutie. 
 
In concluzie, doar Parlamentul poate adopta legi constitutionale.