Archive for Iunie 2010

Mandatul Presedintelui vs. Interimatul functiei

Iunie 15, 2010

de Alexandru Iavorschi

Discutiile legate de statutul pe care il are presedintele interimar in peisajul constitutional iau amploare. Poate fi considerata perioada asigurarii interimatului de Presedinte al Republicii Moldova un mandat? Unii juristi afirma ca, intrucat Presedintele interimar indeplineste toate atributiile unui sef de stat, acesta exercita un adevarat mandat de Presedinte, generand efectele juridice specifice acestuia.

Institutia interimatului

 Presedintele interimar isi exercita mandatul in virtutea art. 91 „Interimatul functiei” din Constitutie, potrivit caruia: „Daca functia de Presedinte al Republicii Moldova devine vacanta sau daca Presedintele este demis ori daca se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de Presedintele Parlamentului sau de Primul-ministru„. Astfel, interimatul poate interveni in urmatoarele situatii:

a) vacanta functiei (situatie reglementata de art. 90 din Constitutie: „Vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova intervine in caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces„);

b) demitere (art. 89 alin.(1): “In cazul savirsirii unor fapte prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova poate fi demis de catre Parlament cu votul a doua treimi din numarul deputatilor alesi”);

si

c) imposibilitate temporara de exercitare a atributiilor. 

Autoritatea care constata circumstantele ce justifica interimatul este Curtea Constitutionala a Republicii Moldova [art. 135 alin.(1) lit.f)].  Astfel, interimatul functiei de Presedinte al Republicii Moldova este o exceptie de la regula generala stabilita in art. 78 din Constitutie, in temeiul careia Presedintele este ales de catre Parlament. Fiind o exceptie reglementata de norma constitutionala [art. 91 coroborat cu art. 90 alin.(1)], aceasta este de stricta interpretare (exceptio est strictae interpretationis).   

Institutia mandatul Presedintelui

Mandatul Presedintelui este reglementat in art. 80 alin.(1) din Constitutia Moldovei potrivit caruia: „Mandatul Presedintelui Republicii Moldova dureaza 4 ani si se exercita de la data depunerii juramintului„. Astfel, mandatul Presedintelui curge de la data depunerii juramantului. Insa, pana la aceasta etapa, trebuie consumata procedura alegerii Presedintelui in Parlament, asa cum aceasta este dezvoltata in art. 78 alin.(1) – (4) „Alegerea Presedintelui” din Legea fundamentala. Cu alte cuvinte, art. 80 alin.(1), care reglementeaza mandatul Presedintelui, trebuie privit ca o prelungire a art. 78 alin.(1) – (4) din Constitutie.

Observam ca mandatul Presedintelui se exercita ca urmare a vointei Parlamentului [art. 78 alin.(1) – (4) coroborat cu art. 80 din Constitutie], pe cand interimatul se asigura ope legis, avand la baza art. 91 coroborat cu art. 90 alin.(1) din Constitutie, situatie in care Parlamentul nu joaca niciun rol. Mergand pe aceasta logica, este imposibila echivalarea mandatului Presedintelui cu interimatul functiei, care reprezinta o exceptie de la regula generala privind alegerea Presedintelui.

Cu alte cuvinte, intentia legiuitorului constituant este de a se considera ca exercita un mandat doar persoana care a fost aleasa in functia de Presedinte al Republicii Moldova de catre Parlament pe o durata de 4 ani. Prin exceptie, nefiind intrunite conditiile speciale de la institutia mandatului, Presedintele Parlamentului sau Prim-ministrul nu exercita un mandat de presedinte, ci asigura interimatul functiei, chiar daca in continutul acestuia se gasesc atributiile pe care le are Presedintele Republicii Moldova. O alta interpretare ar fi contrara literei si spiritului Constitutiei, mai ales ca norma constitutionala, fiind de ordine publica, este de stricta interpretare si stricta aplicare.

In cazul in care s-ar admite, totusi, ca interimatul este asemenea unui mandat, atunci acesta ar trebui sa dureze 4 ani, astfel cum statueaza art. 80 alin.(1) din Constitutie. Or, o asemenea interpretare nu poate fi admisa in conditiile in care art. 90 alin.(4) statueaza ca „In termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, in conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Presedinte.”, fapt ce ar duce la concluzia ca interimatul se asigura pentru o perioada restransa de timp, pana la alegerea unui nou presedinte, termen ce nu poate depasi 2 luni de zile. 

In plus, potrivit art. 79 alin.(1) coroborat cu art. 135 alin.(1) lit. e) din Constitutie, rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constitutionala, urmand ca Presedintele a carui alegere a fost validata sa depuna juramantul in fata Parlamentului si a Curtii Constitutionale. Obervam ca aceasta procedura este aplicabila Presedintelui care a fost ales de catre Parlament, si nu persoanei care asigura interimatul.  Or, daca am admite ca Presedintele interimar exercita un mandat, atunci articolul 79 ar trebui aplicat si in cazul acestuia.

In concluzie, interdictia cuprinsa in art. 80 alin.(4) potrivit careia nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Republicii Moldova decit pentru cel mult doua mandate consecutive are in vedere sensul strict al notiunii de mandat, astfel cum acesta este reglementat  in art. 80 alin.(1) prin raportare la art. 78 din Constitutie, fara a se aplica persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte al Republicii Moldova. 

 

Dizolvarea Parlamentului. Cand?

Iunie 9, 2010

de Alexandru Iavorschi

Cand voi dizolva Parlamentul? Vreau sa aud parerea dumneavoastra! Termen rezonabil poate fi o luna, doua, trei, altii zic pana in 2013 (Mihai Ghimpu, Presedinte interimar al Republicii Moldova, 16 iunie 2010)

Cand pot avea loc alegerile?

La Chisinau, disputele legate de interpretarea Constitutiei iau amploare. Noua problema este legata de data dizolvarii Parlamentului, actiune urmata de organzizarea alegerilor parlamentare.

 Alegerile anticipate trebuie sa aiba loc in toamna acestui an, dupa dizolvarea Parlamentului. Potrivit art. 78 alin.(5) din Constitutie, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor in noul Parlament. Coroborand acest articol cu art. 61 alin.(3) din Constitutie, deducem ca alegerile deputatilor in Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

Cand poate fi dizolvat parlamentul ?

Potrivit ultimelor modificari aduse legislatiei in vigoare, dizolvarea parlamentului va avea loc într-un termen rezonabil, după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări.

Astfel, incepand cu 16 iunie 2010, Parlamentul poate si trebuie sa fie dizolvat. E adevarat ca textul constitutional nu mentioneaza un termen in care acest lucru trebuie facut. Insa, e de la sine inteles ca acest termen trebuie sa fie unul rezonabil, lucru statuat si in Recomandarea Comisiei de la Venetia. Intrebarea legitima este:  Cum se cuantifica acest “termen rezonabil”? In jurisprudenta instantelor de contencios constitutional din Europa, atunci cand textul constitutional tace, Curtea aplica regula si principiul dintr-un text similar, porivit principiului “ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet” (unde se aplica acelasi rationament, se aplica aceeasi solutie). Acelasi principiu trebuie aplicat si in cazul Moldovei.

 Mergand pe logica instantelor constitutionale din Europa, o prima solutie ar putea fi identificata in textul art. 63 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia „Parlamentul se intruneste, la convocarea Presedintelui Republicii Moldova, in cel mult 30 de zile de la alegeri.” In acest caz, situatia trebuie privita in oglinda, prin aplicarea principiului simetriei: daca un parlament nou-ales se intruneste in 30 de zile de la alegeri, la convocarea presedintelui, atunci un parlament poate fi dizolvat intr-un termen de 30 de zile, calculat, eventual, de la data avizului Curtii Costitutionale pentru constatarea circumstantelor de dizolvare a Parlamentului, potrivit art. 135 alin. (1) lit. f) teza intai din Constitutie. 

O alta solutie poate fi identificata in litera si spiritul Constitutiei. Termenele uzitate de legiuitorul constituant in diferite texte din Legea fundamentala nu depasesc 3 luni de zile: art. 61 alin.(3) – 3 luni; art. 63 alin. (2) – 30 de zile; art. 79 alin. (2) – 45 de zile; art. 85 alin. (1) – 3 luni; art. 85 alin.(2) – 45 de zile; art. 90 alin. (3) – 60 de zile si 30 de zile; art. 90 alin. (4) – 2 luni etc.

Din interpretarea literei si spiritului Constitutiei Republicii Moldova, deducem ca un termen rezonabil nu poate depasi „3 luni”. Un termen mai mare de 3 luni ar putea fi catalogat de Curtea Constitutionla a Republicii Moldova drept neconstitutional.