Archive for Aprilie 2010

Dialog între nepoţi

Aprilie 17, 2010

În 1940, când administraţia românească părăsea Basarabia pe furiş, lăsând-o la cheremul bolşevicilor, în anul în care basarabenii se întrebau olteneşte “Asta fuse România?”, bătrânul preot Eftimie Baconschi era scos, în satul Drepcăuţi, judeţul Hotin, la săpat tranşee pentru venetici, de chiar preşedintele sovietului sătesc, o unealtă antinaţională. În acele momente, oamenii de bun-simţ ai satului s-au opus vehement acestui abuz, spunând că vor da ei cu lopata în locul prea-cucernicului părinte. O ştiu de la bunicul meu, dascăl de biserică atunci, în acele locuri, preot mai târziu.

În 2010, aflăm de la Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, că dânsul nu va permite trivializarea cetăţeniei române de către basarabeni, ca mai apoi, de Ziua Învierii, Ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi, să ne blagoslovească, la o emisiune televizată, cu aluzia că Republica Moldova se află la discreţia eurocraţilor, a aristocraţiei UE. Cu alte cuvinte, România se va conforma tendinţei generale, dacă va exista o temă comună care să includă Republica Moldova . Numai în cazul în care mai marii europeni îşi vor apleca privirile asupra Republicii Moldova , o va face şi România. Argumentul este că în UE, toate statele trebuie să alerge după aceleaşi ţinte, şi niciunul de capul său.

Cândva – la dispoziţia unei uniuni, astăzi – la dispoziţia alteia. Precum vă spuneam, nişte ţărani chinuiţi au sărit în apărarea preotului lor, dând dovadă de o înaltă ţinută morală. Ei nu au pregetat să pună în aplicare riscantele îndemnuri ale inimii. Acum, suferinţa este monitorizată şi reglementată. Cetăţenia română nu mai este un drept natural al românilor basarabeni, copii născuţi din cetăţeni români. Ambasada României de la Chişinău nu mai constituie un simplu factor poştal care transmite dosarele depuse la Chişinău spre Bucureşti, la Ministerul Justiţiei. Ea capătă, conform declaraţiilor diplomatului de carieră, însuşirile unui filtru, ale unei bariere, ca nu cumva să se vulgarizeze poporul român, “oferindu-li-se” basarabenilor cetăţenia română. Chit că se vulgarizează şi se slăbesc relaţiile dintre fraţi.

Valorile umane şi morale universale nu mai stau în picioare din motive de Serviciu European de Acţiune Externă. Virtutea politică (unde intră şi sublimul de Ţară), precum şi sentimentele frăţeşti nu mai preţuiesc nimic: important este să fii mai european decât oricare dintre semnatarii Tratatului de la Roma, să fii un Pavlic Morozov al UE.

O privire peste umăr ne-ar scoate în evidenţă faptul că torturile de după 7 aprilie, 2009, nu au provocat nicio încreţire de frunte în cancelariile europene. Mai mult, unii de peste Prut şi-au manifestat facil “preocuparea şi îngrijorarea” de a nu-l supăra pe Voronin. Până una alta, mai stăm încă la suprafaţă prin rănile şi rupturile trupului lui Valeriu Boboc.

Iată că tragismul trivializat este o componentă banală a vieţii noastre şi a dialogului dintre nepoţi.

Alegerea Presedintelui de catre popor. Solutie pentru depasirea crizei.

Aprilie 7, 2010

de Alexandru Iavorschi

Alianta pentru Integrare Europeana a decis ca Presedintele Republicii Moldova sa fie ales direct de catre popor. Solutia propusa de AIE este in concordanta cu vointa cetatenilor, rezultata din sondajele de opinie. Intrucat modul de alegere a Presedintelui este reglementat in Constitutie, solutia propusa de AIE implica modificarea/revizuirea Constitutiei.

Cum poate fi revizuita/modificata Constitutia

Sediul materiei este Titlul VI, art. 141-143 din Constitutia Republicii Moldova si art. 76-86 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova.

a) Proiectul de lege sau propunerea legislativa de modificare a Constitutiei se depune la Curtea Constitutionala. Curtea este obligata sa se pronunte asupra initiativei in cauza potrivit art. 135 alin.(1) lit.c) din Constitutie. In cadrul acestei etape, Curtea nu are dreptul sa blocheze initiativa de revizuire, ci doar verifica indeplinirea conditiilor constitutionale pentru initierea revizuirii. Decizia Curtii Constitutionale, avand valoarea juridica a unui aviz, se adopta cu votul a cel putin 4 judecatori din 6.

b) Proiectul de lege sau propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei se prezinta Parlamentului impreuna cu avizul Curtii Constitutionale [art. 141 alin.(2)]. Ulterior prezentarii proiectului de lege sau propunerii legislative, Parlamentul va incepe dezbaterea, dar numai dupa expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentarii proiectului sau propunerii in cauza.   

c) Dezbaterea se va desfasura in cel putin doua lecturi. In urma dezbaterilor, Parlamentul VA adopta legea constitutionala cu votul a doua treimi din numarul deputatilor alesi, in termen de un an de la data prezentarii initiativei pentru revizuirea/modificarea Constitutiei. In cazul in care termenul de un an VA expira fara votul Parlamentului, propunerea se VA considera nula [art. 143 alin.(2)].

c) In urma votarii de catre Parlament, legea constitutionala se va promulga de catre Presedintele Republicii Moldova in temeiul art. 74 alin.(4) coroborat cu art. 93 alin.(1) si art. 94 alin.(1) din Constitutie. Decretul de promulgare se va trimite spre publicare in Monitorul Oficial al Republicii Moldova (art. 76).

Solutia referendumului

Un simplu calcul pe hartie arata ca AIE nu dispune de 2/3 din voturi pentru a modifica Constitutia. Atragerea unor eventuali transfugi din PCRM pare imposibila. In astfel de conditii, propunerea legislativa inaintata de AIE are toate sansele sa ramana blocata in Parlament. Utilizarea instrumentului referendumului ar putea fi solutia salvatoare pentru AIE. Presedintele Republicii Moldova sau Parlamentul pot cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra celor mai importante probleme ale natiunii, in temeiul art. 88 lit.f) si, respectiv, art. 66 lit.b) din Constitutie. Rezultatul acestui referendum poate fi usor anticipat, in contextul recentelor sondaje de opinie care evidentiaza dorinta clara a moldovenilor de a-si alege direct Presedintele.

          Un astfel de referendum nu poate tine loc de modificare a Constitutiei, intrucat aceasta procedura este clar reglementata in art. 141-143 din Constitutie. Cu alte cuvinte, acesta nu poate eluda sau infrange dispozitiile Constitutiei. Totusi, procesul de modificare a art. 78 din Constitutie poate fi dublat de un referendum.

Potrivit art. 75 alin.(2) “Hotaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema.” In aceasta situtie, se recomanda ca, pe durata celor 6 luni de la data emiterii avizului Curtii Constitutionale si pana la inceperea dezbaterii propunerii legislative in Parlament, aceasta chestiune sa fie supusa referendumului. In urma votului dat de catre popor (care, dupa toate probabilitatile, va fi unul PRO), se poate continua procedura constitutionala de revizuire a Constitutiei. In acest fel, dupa expirarea celor 6 luni de la avizul Curtii Constitutionale si prezentarea propunerii legislative in Parlament, initiativa de modificare a art. 78 din Constitutie, dublata de rezultatul referendumului, trebuie sa imbrace haina juridica a unei legi constitutionale, in virtutea art. 61 din Constitutie, din care rezulta ca “Parlamentul este unica autoritate legislativa a statului”, coroborat cu dispozitiile art. 75 alin.(2), potrivit caruia “hotararile adoptate potrivit rezultatelor referendumului au putere juridica suprema”.

Fractiunea parlamentara a PCRM si “gruparea Turcan” vor fi in imposibilitate de a vota impotriva solutiei propuse de AIE, care se va regasi si in rezultatul referendumului. In caz contrar, votul lor ar fi impotriva vointei poporului si, in acelasi timp, neconstitutional.

Neconstitutionalitatea demersului de a nu se conforma rezultatelor referendumului

In cazul in care PCRM si “gruparea Turcan” se impotrivesc votarii propunerii legislative de modificare a art. 78 si aceasta propunere legislativa este respinsa in Parlament, acest act poate fi incadrat in albia neconstitutionalitatii. Astfel, poate fi invocata incalcarea urmatoarelor articole din Constitutie:

a) Art. 2 coroborat cu art. 75 alin.(2) din Constitutie. Potrivit art. 2 alin.(1) din Constitutie “Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie”. Art. 75 alin. (2) statueaza “Hotaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema”. Din interpretarea acestor articole, rezulta ca decizia poporului, exprimata prin referendum, are putere juridica suprema pentru autoritatile statului. Parlamentul, in calitate de unica autoritate legislativa a tarii [art. 60 alin.(1)], are obligatia de a oferi suport juridic rezultatelor referendumului, prin adoptarea legilor care sa consacre aceste rezultate [art. 66 lit.a) coroborat cu art. 72 alin.(1)].  

b) Art. 68 alin.(1) din Constitutie. Potrivit acestui articol “In exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului”. Aplicand acest rationament prin raportare la art. 2 si art. 75 alin.(2) din Constitutie, deducem ca deputatii nu pot actiona impotriva poporului sau a vointei pe care acesta si-o exprima prin referendum. In caz contrar, demersul lor ar fi unul vadit neconstitutional.

c) Art. 15 din Constitutie. Potrivit art. 15 din Constitutie “Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie [..]”. Or, prin incalcarea articolelor mentionate mai sus, dreptul cetatenilor de a-si exprima vointa asupra celor mai importante probleme ale tarii devine unul iluzoriu si lipsit de continut.  

d)Art. 7 din Constitutie.  Potrivit art. 7 “Constitutia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica”. Prin incalcarea art. 2, 75 alin.(2), 68 alin.(1) si 15, se incalca implicit art. 7 din Constitutie, care consacra suprematia Constitutiei in fata oricaror alte acte juridice care contravin acesteia. Cu alte cuvinte, un vot impotriva curentului de opinie popular, oficializat prin rezultatul referendumului, infrange flagrant principiul Suprematiei Constitutiei, aducand Legea Suprema la un simplu set de valori care nu au aplicabilitate in realitate.

Concluzie

Cuplarea unui referendum la propunerea legislativa de modificare a art. 78 din Constitutie, in sensul cristalizarii mecanismului de alegere a Presedintelui direct de catre popor, poate fi solutia care ar salva Moldova de ulterioare blocaje constitutionale si ar readuce functionarea institutiilor statului in albia normalitatii.